Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflației, în care arată că inflația anuală a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea, în principal datorită efectelor de bază favorabile. Cocoașa inflaționistă provocată de majorarea TVA și a accizelor, împreună cu criza energetică, s-a estompat, iar inflația de bază este în scădere. Totuși, așteptările privind evoluția economiei rămân pesimiste.
Potrivit analizei BNR, deficitul de cerere exercită în continuare o presiune descendentă asupra prețurilor. Prețurile globale ale energiei s-au relaxat temporar, ceea ce a atenuat presiunile inflaționiste. Prețurile cu ridicata ale gazelor naturale rămân tensionate, în timp ce stocurile de gaze ale României sunt considerate rezonabile în comparație cu anii anteriori. Unele bunuri intermediare au înregistrat creșteri de preț de aproximativ 80%, legate de costurile energetice.
Inflația din servicii este cea mai persistentă, iar efectul Balassa-Samuelson continuă să își facă simțită prezența. Piața muncii este relativ relaxată, iar creșterea salariilor rămâne moderată, în ciuda majorării salariului minim. Abaterea PIB-ului de la potențial este încă puternic negativă, iar așteptările pentru economie rămân pesimiste. Consumul privat este așteptat să se contracte în 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare.
În ceea ce privește investițiile, formarea brută de capital fix crește, dar investițiile străine directe sunt slabe, în evoluție mai degrabă negativă. Deficitul de cont curent nu s-a redus, deși consolidarea fiscală a continuat, iar explicațiile acestei evoluții încă sunt studiate. Indicatorii de competitivitate, calculați pe baza costului unitar al forței de muncă, nu arată o deteriorare, iar cursul de schimb pare apropiat de echilibru după corecțiile recente, inclusiv una legată de criza politică. România are cea mai slabă primă de risc dintre comparatorii din regiune.
Mediul extern s-a înrăutățit, prin șocuri energetice neașteptate legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului a scăzut de la peste 100 de dolari pe baros la aproximativ 90 de dolari după 1 noiembrie, însă traiectoria prețului rămâne foarte incertă, iar prognozele pot fi modificate. Așteptările firmelor privind inflația rămân ridicate, în timp ce așteptările analiștilor bancari pe doi ani se diminuează.
Potrivit prognozei, inflația anuală ar urma să crească ușor până la finalul anului, iar apoi să scadă. Revenirea în intervalul țintei de inflație este proiectată în jurul trimestrului întâi al anului următor. Prognoza revizuită ridică traiectoria prețurilor energiei față de exercițiul din august, iar traiectoria inflației de bază este ușor mai ridicată, BNR invocând tensiunile geopolitice drept motiv al revizuirii ipotezelor energetice.
2