Senatorul UDMR Tánczos Barna susține că România are nevoie de o schimbare de abordare în gestionarea finanțelor publice, prin oprirea creșterii datoriei, reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor publice. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Digi24, sâmbătă, 7 noiembrie. Senatorul afirmă că țara se află într-o situație în care trebuie să acționeze cu prudență, deoarece, în opinia sa, statul este la limită și are, cum spune el, sabia deasupra capului.
Potrivit lui Tánczos Barna, decizia Uniunii Europene de a limita datoria publică este una bună. El subliniază că datoria în sine este un indicator relativ, iar costul împrumutării contează mai mult decât volumul acesteia. În acest context, costul finanțării datoriei publice a României se situează, potrivit datelor citate, între 60 și 70 de miliarde de lei pe an. Acest cost este estimat să crească în 2027 față de 2026, urmând să scadă între 2028 și 2029. Pentru a-și putea onora obligațiile existente, România trebuie să se refinanțeze periodic, adică să își reînnoiască împrumuturile care ajung la scadență.
Momentan, România nu se împrumută la dobânzi specifice țărilor cu rating speculativ, însă agențiile de rating avertizează că țara se află la limită. Tánczos Barna consideră că datoria contractată pentru investiții sau pentru programe de redresare este acceptabilă. Problema, în opinia sa, este alta: cheltuielile cu salariile și cu funcționarea curentă a statului, care nu aduc un randament care să susțină plata dobânzilor și a rambursărilor pe termen lung.
Soluția propusă de senatorul UDMR are trei componente: oprirea creșterii datoriei publice, reducerea cheltuielilor și menținerea constantă a investițiilor. El afirmă că este nevoie ca serviciile publice precum sănătatea și educația să fie mai ieftine pe unitate, adică să se obțină mai multe rezultate pentru fiecare leu cheltuit, în loc să se viseze la servicii mai complexe, fără acoperire financiară. Tánczos Barna a formulat ideea în mod direct: trebuie să eficientizăm serviciile publice, nu să visăm la servicii mai complexe.
Contextul este marcat de un deficit bugetar ridicat. Potrivit datelor citate, deficitul a fost de 7,8% din PIB în 2025, în scădere față de 9,2% în 2024, dar în ambii ani cel mai mare din Uniunea Europeană. Angajamentele României față de UE presupun înjumătățirea deficitului, ceea ce înseamnă că ajustarea bugetară rămâne una dintre cele mai presante probleme ale guvernării. În acest cadru, Tánczos Barna a amintit că fostul premier Marcel Ciolacu cunoștea limitele deficitului pentru 2025, afirmație care plasează discuția într-un context politic recent.
Într-un material separat, publicat de Spotmedia, Tánczos Barna a spus că șansele UDMR de a ocupa funcția de președinte al României cresc și a respins afirmațiile potrivit cărora guvernul anterior ar fi lăsat în urmă o «gaură» în buget. Respingerea acestei teze este importantă pentru dezbaterea despre cauzele deficitului, deoarece determină modul în care sunt atribuite responsabilitățile pentru situația actuală a finanțelor publice.
4