Aliații NATO se află sub presiune înainte de iarnă, după ce un deficit financiar estimat la aproximativ 7 miliarde de euro amenință să încetinească livrările de armament către Ucraina. Potrivit a trei diplomați, alianța are de acoperit o diferență importantă față de angajamentele asumate pentru anul 2026, într-un moment în care mai puțin de două luni mai rămân din an.
Aliații au promis Ucrainei un sprijin militar de 70 de miliarde de euro pentru 2026. Același nivel al angajamentului a fost convenit și pentru 2027, iar decizia a fost luată în iulie de cei 32 de membri ai alianței. Din ținta pentru 2026, 30 de miliarde de euro provin din împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Restul trebuie asigurat prin contribuțiile statelor membre, iar diplomații nu au precizat din ce surse ar urma să provină diferența de aproximativ 7 miliarde de euro.
Principala îngrijorare vizează apărarea antiaeriană. Ucraina a transmis că prioritățile sale sunt muniția, sistemele de apărare aeriană și interceptoarele pentru sistemele Patriot. Un deficit de finanțare ar putea împiedica achiziția de interceptoare necesare pentru protejarea populației și a infrastructurii în timpul iernii, când atacurile asupra rețelelor energetice și a orașelor sunt un risc constant.
Situația este complicată și de mecanismul PURL, prin care aliații finanțează achiziția de arme americane pentru Ucraina. Pentru 2026, obiectivul este de 15 miliarde de dolari, însă diplomații se îndoiesc că această sumă va fi atinsă. Până acum, 29 de aliați au contribuit la PURL, iar totalul strâns din 2025 se ridică la aproximativ 9 miliarde de dolari, ceea ce lasă un gol de circa 1,9 miliarde de dolari.
Contextul schimbării de sprijin este esențial pentru înțelegerea situației. După revenirea lui Donald Trump la putere, Statele Unite au oprit aproape în totalitate noile ajutoare militare pentru Ucraina. În aceste condiții, statele europene au devenit principalii susținători financiari și militari ai Kievului. Germania, Țările de Jos și statele nordice cer o repartizare mai echitabilă a efortului între aliați, în timp ce diplomații semnalează o oboseală a donatorilor, în special în rândul celor care contribuie cel mai mult.
Reprezentantul Ucrainei la NATO a cerut ca livrările să fie accelerate, nu doar anunțate, subliniind că promisiunile trebuie transformate rapid în echipamente ajunse efectiv pe front. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat și el la un sprijin sporit pentru apărarea antiaeriană, pe măsură ce iarna se apropie. Discuția privind finanțarea sprijinului pentru Ucraina este programată pentru 17 noiembrie, în cadrul unei reuniuni a aliaților.
Tensiunile vin pe fondul unor evenimente tragice recente. Săptămâna aceasta, un atac asupra unei școli a făcut peste 40 de morți, un episod care readuce în atenție nevoia de protecție antiaeriană eficientă. Rămâne însă neclar din ce surse anume va fi acoperit deficitul de 7 miliarde de euro și dacă aliații vor reuși să respecte, până la finalul anului, angajamentele asumate.
7