Doi ani după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, politica românească rămâne marcată de instabilitate. De la decizia Curții Constituționale din decembrie 2024 până în prezent, țara a trecut prin reluarea scrutinului, demisia unui președinte, căderea unui guvern și numirea unui premier fără afiliere de partid. Cronologia acestor evenimente explică de ce tot mai mulți observatori vorbesc despre un sistem lipsit de busolă.
În primul tur al prezidențialelor din 2024, candidatul PSD, Marcel Ciolacu, a terminat pe locul al treilea. Ciolacu a fost întrebat, în timpul unei întâlniri cu românii din Londra, despre zboruri private, iar el a negat că ar fi zburat la Monaco. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat primul tur și în Regatul Unit, cu aproape jumătate din cele aproximativ 150.000 de voturi exprimate acolo. Cristina Lasconi, susținută de USR, a obținut aproximativ un sfert din voturile din Marea Britanie. În Londra, electoratul a fost în majoritate format din muncitori, care s-au informat în special pe TikTok.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat turul al doilea al alegerilor. Autoritățile au invocat existența unei ingerințe externe, subînțelegând Rusia. Ulterior, Georgescu și Diana Șoșoacă au fost excluși din cursa prezidențială reluată, iar Georgescu a fost trimis în judecată pentru mai multe acuzații, printre care și propagandă. Votul reluat a avut loc în mai 2025, iar George Simion a condus în primul tur.
Pe plan parlamentar, partidele de extremă dreaptă AUR, SOS și POT dețin peste o treime din locuri. După anulare s-a format coaliția PSD-PNL-USD-UDMR. Klaus Iohannis și-a dat demisia în februarie 2025, iar funcția a fost preluată de Nicușor Dan, în timp ce Ilie Bolojan a devenit premier. Guvernul Bolojan a căzut în mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură susținute de PSD. În octombrie 2026, Luca Niculescu a fost desemnat premier, fiind o persoană nepartizană.
Și finanțele publice au ajuns în centrul disputelor. Deficitul bugetar pentru 2024 a fost de aproximativ 9% din PIB. Legea Vexler a fost contestată de președintele Nicușor Dan, care a trimis-o înapoi în Parlament. Legislativul a readoptat-o, iar legea a fost promulgată în decembrie 2025 sub numărul 241.
Sondajele arată că AUR se situează între 35 și 40% din intențiile de vot. Autorul analizei, care a urmărit alegerile din 2024-2026 din Londra, descrie sistemul politic drept lipsit de busolă, cu un nivel scăzut de educație civică. Concluziile privind clasa politică și justiția reprezintă opinia autorului.
5