Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit miercuri dimineață, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-un cadru prilejuit de invitația ambasadorului Irlandei, Brendan Ward. Irlanda deține în prezent președinția Consiliului UE, iar discuțiile au vizat prioritățile noului Guvern și modul în care România își poate aduce contribuția la deciziile comunitare. Potrivit participanților la întâlnire, premierul a subliniat că România are priorități clare în Europa, pe care le-a prezentat partenerilor.
Securitatea a ocupat un loc central în discuții, cu accent pe flancul estic al NATO și pe regiunea Mării Negre, unde România își propune să își consolideze capacitatea de apărare. Printre instrumentele avute în vedere se numără programul european SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării. Un alt punct a fost progresul în operaționalizarea hub-ului de securitate maritimă de la Constanța, proiect care vizează buna funcționare a spațiului maritim din zonă. Nu au fost comunicate detalii privind mărimea alocării din cadrul SAFE pentru România și nici un calendar pentru punerea în funcțiune a hub-ului, astfel încât stadiul concret al acestor proiecte rămâne deschis.
Extinderea Uniunii a fost un alt subiect important. România susține perspectiva europeană a Republicii Moldova, a Ucrainei și a statelor din Balcanii de Vest, iar acest sprijin este parte din poziția constantă a țării în Uniune. Luca Niculescu a cerut ca negocierile de aderare să avanseze mai rapid, însă fiecare țară ar trebui evaluată separat, în funcție de progresele pe care le înregistrează în îndeplinirea condițiilor. Premierul a insistat, astfel, pe principiul meritocrației: fiecare candidat este judecat după propriile realizări, nu după un calendar uniform pentru toți.
În ceea ce privește bugetul Uniunii, obiectivul comunicat este obținerea unui acord asupra noului cadru financiar multianual până la sfârșitul anului. Negocierea este una dificilă, întrucât fiecare ststat membru își apără prioritățile financiare, iar bugetul pe termen lung stabilește pentru ani de zile fondurile disponibile pentru politicile comune. România dorește ca fondurile pentru coeziune și pentru agricultură să fie păstrate, fără reduceri, deoarece acestea au un rol important în dezvoltarea regiunilor și în sprijinirea fermierilor. Pozițiile concrete ale altor state membre în această negociere nu au fost făcute publice în cadrul întâlnirii, iar discuțiile despre cadrul financiar rămân, la acest moment, în faza de conturare.
Întâlnirea de miercuri arată că noul Guvern își propune să își definească poziția față de Bruxelles chiar de la început, printr-un dialog direct cu reprezentanții statelor membre. Printre temele așezate pe agendă se regăsesc atât securitatea regională, cât și extinderea și bugetul, subiecte care vor marca activitatea României în Uniune în perioada următoare.
12