Un documentar în trei episoade, intitulat „Get Huge: Looksmaxxing to Death”, al regizoarei Stacey Lee, arată cum căutarea extremă a atractivității fizice masculine, promovată în comunități online din zona „manosphere”, poate duce la consecințe fatale. Fenomenul, numit „looksmaxxing”, tratează aspectul fizic drept măsura valorii personale a unui bărbat. Practicile descrise includ steroizi, substanțe experimentale, chirurgie estetică și tehnica numită „bone smashing”, iar termenul „hardmaxxing” desemnează intervențiile fizice extreme. În miezul acestei culturi se află ideea că frumusețea este un capital social, iar bărbații care nu se încadrează în standarde considerate ideale sunt împinși să caute soluții rapide, indiferent de risc.
Documentarul se concentrează pe o generație anterioară de influenceri, nu pe tânărul Braden Peters, cunoscut online drept Clavicular, în vârstă de 20 de ani și cu peste două milioane de urmăritori. Figura centrală a producției este Tony Huge, al cărui nume real este Anthony Hughes, fost avocat specializat în insolvențe care a renunțat la cariera juridică pentru culturism și pentru o prezență intensă pe internet. Potrivit notelor de documentare, Huge a promovat în fața camerelor DNP, o substanță toxică de ardere a grăsimilor, care poate fi letală. Acesta are în jur de 250.000 de urmăritori, iar grupul său s-a mutat în 2017 la Pattaya, în Thailanda, unde a construit un mediu de conținut în care viața comunității era prezentată ca un model de succes.
Lee relatează că grupul a folosit în conținutul său femei plătite, pe care Huge le descria drept un „harem”. Regizoarea susține că membrii comunității tratează injecțiile zilnice drept o rutină și că, după decese, comunitatea nu încurajează renunțarea la aceste practici, ceea ce face ca pierderea unui membru să nu declanșeze o reevaluare colectivă. Connor Murphy, unul dintre cei prezentați în documentar, afirmă că ia zilnic între 12 și 100 de compuși diferiți, o cifră care ilustrează amploarea experimentului personal. Lee observă și că personajele din mediul online diferă de sinele privat al acestor bărbați, iar preocuparea ei principală este că probleme emoționale complexe, precum anxietatea, izolarea sau nesiguranța de sine, sunt reduse la soluții pur fizice.
Cazul cel mai greu de explicat este cel al lui Leo Longevity, numele online al lui Laith Abdullah Algaz, găsit mort în ianuarie 2023 într-o casă comună. Autoritățile au stabilit că decesul a fost cauzat de un traumatism prin lovire, însă originea rănilor rămâne neclară, iar anchetatorii nu au putut stabili cu certitudine dacă leziunile au fost provocate de cineva sau de o cădere. Documentarul numără încă patru apropiați ai grupului decedați sau dispăruți din 2018 în împrejurări neobișnuite. Printre cazuri sunt citate supradoze, un incendiu într-o casă și un spânzurat, însă nu a fost stabilită în mod definitiv o legătură de cauzalitate între aceste evenimente și practicile grupului. Tocmai această lipsă de concluzii oficiale face ca fenomenul să fie greu de cuantificat și de atribuit unei singure cauze.
Documentarul ridică, în fond, o întrebare despre limitele unei culturi online care premiază imaginea și transformă corpul într-un proiect permanent de perfecționare. Lee sugerează că ceea ce pare un hobby de fitness ascunde adesea suferințe psihologice reale, iar fenomenul a crescut în paralel cu mediul digital în care algoritmii recompensează conținutul spectaculos. Lipsa unei reacții de corectare din interiorul comunității și insistența pe intervenții tot mai radicale sugerează că riscul nu este perceput ca fiind legat de o problemă de sănătate mintală, ci de o simplă alegere personală. Documentarul nu oferă o soluție, dar pune în lumină un fenomen care, după cum arată cazurile prezentate, depășește cu mult zona estetică.
2