Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre finanțarea cheltuielilor de apărare și despre securitatea Mării Negre. Întâlnirea a avut loc luni seara, în cadrul sesiunii incluzive a Eurogrupului de la Bruxelles. Nazare a anunțat discuția printr-o postare pe Facebook, unde a precizat și că, în aceeași sesiune, a vorbit cu miniștrii de finanțe din Cehia și Italia.
Potrivit informațiilor comunicate, Mark Rutte a atras atenția asupra securității Mării Negre și asupra riscurilor tot mai mari pentru transportul maritim și comerț din regiune. Rutte a subliniat că efortul de apărare al statelor de pe flancul estic, aflate în prima linie, protejează întreaga Europă. Din această perspectivă, mobilitatea militară a fost indicată drept un element esențial pentru întărirea flancului estic al Alianței.
În acest context, Nazare a prezentat Autostrada Moldovei, cunoscută drept A7, ca pe o infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară. Traseul leagă București și portul Constanța de granița cu Ucraina și, prin A8, de Republica Moldova. Ministrul a explicat că finanțarea A7 a fost mutată din componenta de împrumut în fondurile nerambursabile ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Programul SAFE, la care România are acces, oferă 4,2 miliarde de euro pentru secțiunile Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni. Cheltuielile sunt legate de angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga, potrivit căruia statele aliate vor putea ajunge la cheltuieli de apărare de până la 1,5% din PIB. Nazare a cerut ca aceste investiții în infrastructură să fie recunoscute în cadrul flexibilității fiscale pentru apărare permise de Uniunea Europeană.
Ministrul a amintit și că România este stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). Țara noastră a obținut sediul biroului regional pentru flancul sudic al băncii, la București. Potrivit lui Nazare, instituția ar putea atrage fonduri suplimentare și capital privat pentru proiectele de apărare.
Nazare a insistat și asupra participării firmelor românești la lanțurile de aprovizionare din domeniul apărării europene. El a cerut proceduri mai simple și bugete flexibile pentru achizițiile comune. Ministrul a subliniat, totodată, că investițiile în apărare trebuie făcute în paralel cu consolidarea fiscală, într-un context în care costurile împrumuturilor au crescut și bugetele publice sunt strânse.
Comisia Europeană a propus, în cadrul următorului cadru bugetar, aproximativ 15,6 miliarde de euro pentru mobilitatea militară. Nu este încă clar ce parte din aceste fonduri va ajunge în România și nici dacă solicitarea privind flexibilitatea fiscală va fi acceptată de Uniunea Europeană.
10