Oana Gheorghiu, fost ministru al Finanțelor, a criticat pe Facebook calendarul propus de Marian Neacșu pentru reforma companiilor de stat, susținând că analizele necesare există deja și trebuie doar aplicate. Pierderile acumulate de aceste companii se ridică, potrivit datelor citate de Gheorghiu, la aproximativ 16,2 miliarde de lei.

Potrivit calendarului menționat în discuție, o comisie ar urma să fie constituită până pe 20 noiembrie, formularele până pe 15 decembrie, iar analiza până pe 20 ianuarie. Proiectul de lege ar urma să ajungă în Parlament abia pe 1 martie 2027. Gheorghiu afirmă că exact aceste etape sunt inutile, pentru că în temeiul Legii 48/2025 guvernul dispune deja de analize. Formularea ei este directă: analizele nu trebuie căutate, ci doar citite.

Gheorghiu indică faptul că Legea 48/2025 se aplică unui număr de 1.098 de companii. Dintre acestea, 411 au raportat pierderi în 2025, iar 533 au depus bilanțurile cu întârziere. Alte 154 de companii au mai puțin de cinci angajați, iar 611 ar fi, potrivit aceleiași surse, în pierdere constantă. Gheorghiu mai arată că 13,1 miliarde de lei din pierderi sunt concentrate în 65 de companii centrale.

Fostul ministru atrage atenția și asupra unei lacune a legii: aceasta nu prevede sancțiuni pentru ministerele sau primăriile care nu își îndeplinesc obligațiile. În același timp, guvernul a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD și AUR pe 5 mai, iar un cabinet interimar nu poate emite ordonanțe, ceea ce, în opinia ei, face necesară o acțiune rapidă, fără a mai aștepta un calendar extins.

Gheorghiu propune restructurarea mai multor companii cu pierderi mari. Printre ele se află Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de 1,11 miliarde de lei în 2025, Electrocentrala Craiova, cu 1,10 miliarde de lei, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, cu 549 de milioane de lei și o subvenție de 3,1 miliarde de lei, și Metrorex, cu 312 milioane de lei. Ea subliniază și că TAROM are în față un termen european, 31 decembrie 2026.

Gheorghiu susține, de asemenea, că există o analiză a portofoliului Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) care trebuie doar aplicată. Discuția despre companiile de stat vine în paralel cu alte dispute politice majore, precum contractele de înarmare SAFE. AUR a depus o plângere la DNA privind aceste contracte cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5,69 miliarde de euro din pachetul SAFE de 8,33 miliarde de euro. Plângerea vizează selecția furnizorilor, prețurile, producția locală și transferul de tehnologie. Ministerul Economiei a spus că nu există un angajament general de 60% producție locală, iar localizarea propusă este de 30–40% pentru Lynx, 30–35% pentru navele militare și 15% pentru apărarea antiaeriană. Ministerul a emis și o notă de penalitate de 8,7 milioane de euro pentru întârzierea sistemelor de apărare antiaeriană, printr-un contract separat.

2Vizualizări

Autor

Justiție

Ioana Dumitrescu — justiție, Prisma Zilei.