Liderii europeni privesc cu suspiciune ideea unei « noi arhitecturi de securitate » pentru continent, un subiect reactivat de Moscova și de discuțiile purtate în jurul unui posibil acord mai larg cu Statele Unite. Mulți temători consideră că mișcarea ar putea servi drept diversiune de la războiul din Ucraina și ar putea submina alianța nord-atlantică.
Discuția a fost declanșată după ce președintele american Donald Trump a vorbit despre un acord « foarte mare, frumos » care ar implica întreaga Europă. Trimisul său, Jared Kushner, a publicat ulterior un set de principii pentru un mediu de securitate continental « mai stabil ». Mesajul nu a menționat însă invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, lucru care a stârnit critici la Bruxelles și în capitalele europene.
Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a răspuns că Europa dispune deja de o arhitectură de securitate și că, în realitate, doar Rusia o încalcă. Ea a cerut ca orice negociere să includă concesii clare din partea Moscovei. Din Germania, ministrul de externe Johann Wadephul a susținut că Europa are nevoie de restaurarea arhitecturii existente, nu de una nouă.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că discuțiile trebuie să înceapă doar după un armistițiu în Ucraina și că Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a spus că un acord privind viitorul Ucrainei, încheiat fără Europa, ar fi imposibil.
Europenii amintesc că Rusia a încălcat mai multe documente care au stat la baza ordinii de securitate postbelice: Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta și Actul Fondator NATO-Rusia. În octombrie, un episod între SUA și Rusia, care includea un acord privind combustibilul și relaxarea sancțiunilor, a fost remarcat în special deoarece Trump l-a criticat pe Volodimir Zelenski.
Analiștii consideră că ostilitatea lui Vladimir Putin față de NATO este veche. Înainte de invazia din 2022, Moscova a cerut un ultimatum prin care Alianța să oprească extinderea spre est. Totuși, Finlanda și Suedia au aderat la NATO după începerea invaziei. Judy Dempsey, de la Carnegie Europe, afirmă că Kremlinul urmărește să ocolească NATO și să slăbească legătura transatlantică.
Natia Seskuria, de la RUSI, arată că Moscova vrea să aibă mai multă influență asupra deciziilor privind Ucraina. Potrivit unor informații, Rusia ar căuta și un drept de veto asupra viitoarelor extinderi ale NATO, deși nu are nicio asemenea autoritate. Între timp, Moscova respinge încetarea focului și se opune prezenței trupelor occidentale în Ucraina după încheierea războiului, în timp ce intensifică atacurile aeriene asupra infrastructurii energetice ucrainene înaintea iernii.
Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, promovează ideea unei « noi arhitecturi de securitate » pentru Eurasia. Analiștii avertizează că această agendă ar putea încetini negocierile și ar putea tensiona relațiile dintre aliații NATO. Într-un comunicat comun, Statele Unite și Europa au reafirmat că un NATO puternic rămâne esențial pentru apărare. Următoarea rundă de discuții de pace este planificată la Abu Dhabi. Rămâne neclar dacă amplul acord al lui Trump cu Putin se va concretiza.
6