Rusia ar putea semna pacte individuale de neagresiune cu statele membre ale NATO, care ar putea veni însoțite de garanții suplimentare de securitate acordate bilateral. Propunerea a fost prezentată de diplomatul rus de rang înalt Aleksei Drobinin, la o conferință de securitate din Moscova, potrivit notelor de documentare ale redacției.
Drobinin a prezentat trei modele. Primul este cel al apărării colective, al doilea este un angajament politic de nesprijinire a unei eventuale agresiuni, iar al treilea este cel al pactelor bilaterale de neagresiune. Ca exemplu pentru modelul de angajament politic, el a invocat tratatul dintre Rusia și Iran. Ca exemple pentru modelul de asistență reciprocă, a menționat acordurile dintre Rusia și Belarus, respectiv dintre Rusia și Coreea de Nord.
Criticii propunerii spun că înțelegerile individuale ar submina articolul 5 din Tratatul NATO, care stabilește principiul apărării colective. Dacă un stat membru ar semna un pact separat cu Moscova, garanțiile aliate ar deveni, potrivit acestei lecturi, mai puțin previzibile pentru restul alianței.
Propunerea vine în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Discuțiile de la Abu Dhabi s-au încheiat după două zile fără un rezultat clar. Negociatorul rus Vladimir Medinski a spus că un subiect central a fost noua arhitectură de securitate europeană și a raportat unele progrese, fără să ofere detalii despre discuțiile privind securitatea.
Moscova repetă cererile formulate în decembrie 2021: oprirea extinderii NATO și reducerea prezenței alianței. Pe de altă parte, unii politicieni europeni resping discuțiile mai largi despre securitate înainte de progrese vizibile privind încetarea focului în Ucraina. Oficialii americani se arată deschiși să discute o arhitectură de securitate europeană mai largă.
Kaja Kallas a susținut că Europa are deja o arhitectură de securitate și că Rusia o încalcă. Mai mulți europeni bănuiesc că Moscova urmărește, prin astfel de propuneri, să distragă atenția de la războiul din Ucraina. Germania a spus că Europa are nevoie de restaurarea arhitecturii existente, nu de una nouă, și vrea mai întâi pace în Ucraina, urmată de un dialog european de securitate. Berlinul a salutat ideea ca europenii să participe la următoarele discuții privind Ucraina. Volodimir Zelenski a salutat și el includerea europenilor în negocieri, după ce aceștia fuseseră inițial excluși.
Rusia respinge deocamdată discuțiile directe cu europenii, spunând că rolul lor nu este clar. Moscova afirmă și că este deschisă la discuții militare cu Marea Britanie, dacă Londra inițiază acest demers. Rusia acuză Marea Britanie că ar fi redus canalele de comunicare în 2024, prin expulzarea unui atașat militar rus. Ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, susține că sunt necesare mai multe canale cu Moscova pentru a reduce riscul de erori de calcul.
Europenii reamintesc că Rusia a încălcat Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta și Actul fondator NATO–Rusia. Înainte de invazia din 2022, Putin a cerut printr-un ultimatum ca NATO să oprească extinderea spre est. După invazie, Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la alianță. Judy Dempsey, de la Carnegie Europe, a afirmat că Putin urmărește în continuare slăbirea NATO.
11