Opt foști ambasadori ai Statelor Unite au semnat o scrisoare comună de avertizare în care critică politica față de Rusia și cer menținerea presiunii asupra Kremlinului. Potrivit textului, recompensarea agresiunii prin concesii teritoriale și prin relaxarea sancțiunilor ar crește riscul unui război mult mai amplu în Europa. Scrisoarea a fost publicată de cotidianul israelian Israel Hayom și reluată de G4Media.
Patru dintre semnatari au fost ambasadori ai SUA în România, ceea ce face din document un mesaj cu greutate pentru Bucureștiul care se află pe flancul estic al NATO. Autorii pornesc de la angajamentele de securitate asumate de Ucraina prin Memorandumul de la Budapesta din 1994. Prin acesta, Kievul a renunțat la arsenalul nuclear moștenit de la Uniunea Sovietică, în schimbul unor garanții de securitate și al respectării integrității sale teritoriale. Semnatarii susțin că aceste garanții au fost ulterior încălcate.
Documentul amintește anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și sprijinul acordat separatiștilor din estul Ucrainei. La 24 februarie 2022, Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, moment de la care conflictul a intrat într-o fază de război deschis. Scrisoarea trasează un paralel istoric cu Acordul de la München din 1938, prin care Marea Britanie și Franța au cedat în fața cererilor lui Hitler, o politică pe care autorii o consideră incapabilă să oprească expansiunea germană. Totodată, ei precizează că crimele din Ucraina nu pot fi comparate, ca amploare, cu genocidul nazist, paralela fiind făcută doar în privința mecanismului de apeasment.
Semnatarii cer Statelor Unite să mențină sancțiunile împotriva Rusiei până când vor exista progrese măsurabile către pace. Ei susțin că presiunea exercitată asupra Kievului pentru a ceda teritorii mută povara războiului asupra victimei agresiunii, în loc să o împartă între agresor și cel atacat. Argumentul lor este că o pace obținută prin cedări teritoriale nu oferă garanții pentru statele vecine ale Rusiei, care ar putea deveni următoarele ținte ale unei politici expansioniste.
Scrisoarea conține și două afirmații care nu pot fi verificate pe baza notelor disponibile. Prima este că administrația Trump ar fi acordat în octombrie 2026 o derogare pentru achiziția de petrol rusesc, în timp ce sancțiunile occidentale asupra energiei rusești erau în vigoare. A doua este că Pentagonul ar fi cerut aliaților baltici să își modereze criticile publice la adresa Rusiei. Aceste afirmații sunt prezentate de semnatari ca fapte, însă nu au fost confirmate din surse independente în materialul de față, iar autorii nu au fost citați cu alte detalii care să le susțină.
Intervenția vine în contextul în care dezbaterea din Statele Unite și din Europa privind modul în care trebuie încheiat războiul din Ucraina rămâne deschisă. Semnatarii fac apel direct la decidenții de la Washington, iar lista lor de nume, cu patru foști diplomați americani de la București, îi plasează pe autorii scrisorii în centrul discuției despre securitatea flancului estic al Alianței.
5