Trezorierul PNL Bihor, Patricia Crina Popa, este cercetată penal, alături de alte 15 persoane, într-un dosar instrumentat de procurorii din Oradea. Anchetatorii susțin că suspecții ar fi obținut în mod ilegal indemnizații de creștere a copilului, iar prejudiciul adus statului este estimat la aproape 2 milioane de lei. In total, dosarul vizează 16 persoane, iar acuzațiile sunt cele de fraudă continuată, complicitate la fraudă și declarații false.
Potrivit notelor de anchetă, schema presupusă ar fi funcționat din ianuarie 2018 până în decembrie 2025, o perioadă de aproape opt ani. Metoda descrisă de procurori se baza pe angajări fictive și pe declararea unor salarii care nu corespundeau realității. Astfel, suspecții ar fi construit artificial condițiile de eligibilitate, pentru a apărea ca îndreptățiți la beneficiile sociale pe care le-au încasat ulterior.
Indemnizațiile de creștere a copilului plătite în perioada 2020–2026 către persoanele vizate se ridică, în total, la circa 1,91 milioane de lei. Aceste sume reprezintă principalul argument financiar al dosarului, deoarece anchetatorii consideră că ele nu ar fi fost datorate dacă datele declarate ar fi fost corecte. Cercetările continuă, iar până în prezent nu a fost pronunțată nicio hotărâre judecătorească, astfel că nicio vinovăție nu a fost stabilită.
Din punct de vedere legal, dreptul la aceste indemnizații depinde de existența unui loc de muncă real și verificat, precum și de venitul efectiv declarat. Atunci când un solicitant prezintă informații false pentru a obține o prestație socială, faptele pot fi încadrate drept fraudă și urmărite penal. Tocmai acest mecanism stă în centrul anchetei din Oradea, în care verificarea angajărilor și a veniturilor declarate va fi decisivă pentru stabilirea responsabilităților fiecărui suspect.
Dosarul ridică și o chestiune de răspundere pentru persoanele implicate într-o structură politică. Funcția de trezorier a unui partid presupune gestionarea financiară a organizației, însă acuzațiile vizează, în acest caz, o presupusă fraudă cu fonduri publice și nu activitatea partidului ca atare. Procurorii nu au indicat, în notele disponibile, o legătură directă între schema cercetată și finanțarea formațiunii politice.
Trebuie subliniat că toate acuzațiile sunt, deocamdată, neprobate. Persoanele cercetate se bucură de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare definitivă, iar stabilirea vinovăției revine exclusiv instanței. Pentru cititori, cazul ilustrează modul în care sistemul de protecție socială este verificat și modul în care declarațiile false pentru obținerea unor beneficii sunt tratate în justiție, cu consecințe penale pentru cei care le fac.
9