Europarlamentara Emilia Șercan spune că președintele Nicușor Dan a comis un act de cenzură prin interzicerea jurnalistului Ovidiu Vanghele de la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni. Măsura a fost luată după ce Vanghele a folosit un limbaj vulgar la adresa unor politicieni, iar jurnalistul și-a cerut ulterior scuze publice pentru formularea respectivă.
Șercan consideră că, în locul unei sancțiuni de acces, președintele ar fi putut să îl avertizeze pe jurnalist sau să urmărească pe cale juridică eventualele abuzuri. Ea a subliniat că a vota un politician nu interzice cetățenilor să îl critice, o idee care, în opinia sa, ar trebui să se aplice și în relația dintre instituții și presă. Decizia de a restricționa accesul unui reporter la conferințele de la Cotroceni a stârnit astfel o discuție despre limitele criticii la adresa demnitarilor și despre modul în care instituțiile pot reacționa la un comportament considerat nepotrivit.
În aceeași discuție, Șercan a revenit asupra raportului privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, document care încă nu a fost publicat. Nicușor Dan a justificat întârzierea prin activitatea de formare a coaliției de guvernare, o explicație pe care europarlamentara nu o acceptă. Șercan se îndoiește că raportul va putea argumenta convingător anularea scrutinului și afirmă că, din ce în ce mai mult, crede că autoritățile nu au ce să spună pe această temă. Nepublicarea documentului rămâne, astfel, un punct central al criticilor sale.
Europarlamentara a criticat și modul în care a fost aranjat, la Cotroceni, steagul României. Potrivit spuselor sale, aranjamentul a plasat în plan secundar steagurile Uniunii Europene și al NATO, lucru pe care îl interpretează ca un semnal politic. Șercan leagă această simbolistică de apropierea președintelui de o politică de tip MAGA, expresie asociată mișcării politice susținute de Donald Trump, fără a detalia însă alte acțiuni concrete care să susțină această comparație.
Vorbind despre nemulțumirea publică, Șercan a legat-o de nesiguranța economică și de sentimentul că oamenii nu sunt reprezentați de cei aflați la putere. Ca exemplu personal, ea a arătat că salariul său de cadru didactic universitar a scăzut cu aproximativ 15–20%, adică în jur de 5.000 de lei. Ea a atras atenția că volumul de muncă al profesorilor din afara orelor de curs, inclusiv pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor, rămâne în mare parte nevăzut, iar educația a fost de multe ori ultima în rândul reformelor și al creșterilor salariale.
Interviul continuă cu o a doua parte, dedicată supravegherii Serviciului Român de Informații și amenințărilor, care urmează să fie publicată ulterior.
1