Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat Financial Times că România este dispusă să contribuie financiar la menținerea trupelor americane din țară. Oferta vine într-un moment în care administrația Trump analizează reducerea prezenței militare a SUA în Europa, iar Bucureștiul încearcă să păstreze un angajament american vizibil pe flancul estic al NATO.
Potrivit notelor din interviu, Nicușor Dan a propus și cifre concrete privind numărul militarilor americani și modul în care costurile ar putea fi împărțite. Oferta a fost prezentată subsecretarului Apărării al SUA, Elbridge Colby, în timpul unei vizite la București. Colby este considerat un susținător al unei prezențe americane mai limitate și mai concentrate în Europa. Presa britanică arată că în România sunt în prezent 1.172 de militari americani, față de aproximativ 1.700 în trecut.
Motivul invocat de președinte ține de securitatea Mării Negre și de incursiunile dronelor ruse. Drone rusești s-au prăbușit pe teritoriul românesc, iar nave comerciale au fost lovite în apropierea litoralului. În acest context, Nicușor Dan a spus că politica externă a României se apropie mult de linia dură a Poloniei față de Rusia.
Oferta României seamănă cu cea a Poloniei, care anterior s-a arătat dispusă să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare soldat american, în cadrul bazei planificate Fort Trump. Cifra avută în vedere de România pare să corespundă acelei propuneri. În Polonia sunt în prezent aproximativ 10.000 de militari americani, dispuși în circa douăsprezece baze. Ministrul polonez al Apărării a declarat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, a indicat progrese privind o bază permanentă.
România găzduiește mai multe instalații folosite de Statele Unite. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu și portul Constanța sunt utilizate de armata americană, iar valoarea lor strategică este invocată frecvent în analizele de securitate. În timpul războiului cu Iranul, România a permis SUA să folosească baza aeriană. La Deveselu funcționează sisteme americane de apărare antirachetă.
Expertul Mateiu, citat în materialul Financial Times, a spus că actualul personal american din țară susține în principal funcționarea bazelor, iar nu prezența unor unități de luptă. Nu este clar dacă SUA ar trimite astfel de unități în România. Pentagonul nu a răspuns solicitării de comentariu privind oferta.
Relațiile României cu administrația Trump s-au îmbunătățit după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Totuși, vicepreședintele JD Vance invocase în 2025 cazul României ca exemplu de presupusă suprimare a politicienilor de dreapta. Bugetul de apărare al României crește treptat, dar deficitul mare limitează cheltuielile. Polonia se apropie de 5% din PIB pentru apărare, obiectiv NATO fixat pentru 2035.
3