Președintele Nicușor Dan recunoaște că el a făcut cea mai mare parte a demersurilor pentru formarea guvernului condus de Luca Niculescu, sprijinit de PSD, deși, potrivit Constituției, responsabilitatea constituirii majorității revine premierului desemnat. Declarația a fost făcută în cadrul summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, unde șeful statului a discutat despre securitatea continentului și despre sprijinul acordat Ucrainei.
Dan a explicat că, după căderea guvernului anterior, a fost nevoit să găsească o majoritate parlamentară, proces care, potrivit lui, a durat cinci luni și jumătate. El a spus că perioada de criză a consumat timp și energie pentru foarte mulți oameni, iar în această perioadă s-a aflat sub presiunea unei discuții publice tensionate. Liderii PNL l-au acuzat în repetate rânduri că ar fi contribuit la demiterea guvernului Bolojan, iar colaborarea sa cu PSD a devenit, potrivit surselor, vizibilă de ceva vreme, ceea ce a alimentat criticile din partea partidului liberal.
Rolul președintelui, conform articolului 103 din Constituție, este acela de a consulta partidele parlamentare și de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Ulterior, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și constitui cabinetul și programul de guvernare și poartă negocieri directe cu grupurile parlamentare în vederea învestirii. Din această perspectivă, implicarea directă a șefului statului în construirea majorității depășește limitele rolului său constituțional, lucru pe care Dan îl recunoaște implicit prin declarațiile făcute.
În aceeași conferință de presă, Nicușor Dan a fost întrebat despre raportul de justiție întârziat, pe care îl promisese într-un termen de o lună. Acesta ar urma să includă explicații privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, un subiect care a rămas deschis în spațiul public. Dan a spus că va relua lucrul la o sinteză a alegerilor, fără a oferi un termen clar pentru finalizarea acesteia, ceea ce lasă în suspensie calendarul promis inițial.
Tot în cadrul întâlnirii cu presa, a fost abordat și cazul jurnalistului Ovidiu Vanghele, căruia președintele i-a interzis accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Dan a justificat decizia prin demnitatea persoanei și a funcției publice, negând că ar restrânge libertatea presei și afirmând că nu filtrează jurnaliștii după opinie. Vanghele a catalogat măsura drept inacceptabilă, într-o postare pe Facebook, iar peste 50 de redacții și organizații neguvernamentale au cerut ridicarea interdicției. Printre criticii măsurii se numără Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch și APADOR-CH, care au cerut public revenirea asupra deciziei.
În aceeași intervenție, jurnalistul a întrebat și despre votul procurorului general pe o plângere adresată Inspecției Judiciare, o chestiune care ține de responsabilitatea instituțiilor din justiție. Nicușor Dan nu a răspuns la această întrebare, lăsând subiectul fără un răspuns oficial în momentul conferinței. Episodul vine într-un moment în care relația dintre președinte și presă este deja subiect de dezbatere publică, iar cele două teme, formarea guvernului și accesul jurnaliștilor, au fost discutate în aceeași zi.
3