Expertul în securitate europeană Oana Popescu-Zamfir susține că România ar putea învăța din experiența Republicii Moldova în ceea ce privește protecția instituțiilor democratice. Afirmația a fost făcută într-un podcast realizat de SpotMedia în cadrul emisiunii „Cum supraviețuim?”, moderat de Adriana Nedelea. Potrivit invitatei, în relația cu vecinii, România tinde să subestimeze ce pot oferi aceștia și își dorește mai degrabă locuri la masa marilor puteri.
Oana Popescu-Zamfir este senior fellow pentru securitate europeană la RUSI din Londra și director al Global Focus. Ea a lucrat anterior ca expert în cadrul think tank-ului strategic de la Cotroceni „România în UE”. Anul viitor urmează să intre în consiliul academic consultativ al NATO Defense College din Roma, potrivit aceleiași surse.
Referindu-se la Republica Moldova, expertul a arătat că statul vecin a dezvoltat în ultimii ani practici pe care România le-ar putea considera utile. Printre acestea se numără digitalizarea administrației, transparența administrativă și reforma justiției. Chișinăul a adoptat, de asemenea, măsuri împotriva dezinformării și a interferențelor în procesele electorale, un domeniu în care presiunea externă este constantă.
Invitata a citat, alături de Republica Moldova, exemplele Ucrainei și ale statelor baltice, care au rezistat influenței Rusiei. Ea a subliniat că Moldova își asumă rolul de contribuitor la securitatea regională și nu doar pe cel de consumator de securitate. Acest lucru are loc în condițiile unui buget mic și ale unei neutralități consacrate în Constituție, iar argumentul Chișinăului este că poate aduce o contribuție reală chiar și fără resurse mari.
Ca dovadă a dialogului dintre cele două state, expertul a amintit că ministrul moldovean pentru reintegrare, Chiveri, a vizitat RUSI din Londra pe 2 noiembrie. Vizita arată, potrivit analizei, că Republica Moldova caută activ spații de expertiză și colaborare în afara granițelor sale.
Referitor la Ucraina, Oana Popescu-Zamfir a spus că se așteaptă ca aceasta să fie integrată în Europa din punct de vedere securitar, economic și politic. Un calendar realist nu este însă apropiat. Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu este așteptată în perspectiva imediată, iar procesul ar putea dura aproximativ 20 de ani, a precizat analista.
Concluzia invitatei este că România ar avea de câștigat dacă ar privi vecinii nu ca pe niște parteneri secundari, ci ca pe surse de experiență și de soluții în fața aceleiași presiuni externe. Mesajul se întoarce, în fond, la ideea că securitatea regională se construiește și din aliați mai mici, nu doar din prezența la masa celor mari.
10