Liderul partidului germano-stânga-populist, Sahra Wagenknecht, a propus reducerea alocațiilor pentru copiii lucrătorilor români care trăiesc în România, în timp ce părinții lor muncesc în Germania. Propunerea a provocat o reacție imediată din partea lui Dominic Fritz, președintele USR și fost primar al Timișoarei, care i-a răspuns pe Facebook, într-un videoclip în limba germană adresat direct politiciennei germane.
Reacția vine la câteva zile după ce coprezidenta AfD, Alice Weidel, formulase acuzații asemănătoare la adresa lucrătorilor români. Fritz a afirmat că propunerea lui Wagenknecht contravine dreptului european, care permite plata alocațiilor pentru copiii aflați în alte state membre ale Uniunii Europene, în anumite condiții. Potrivit acestuia, beneficiile sunt plătite atunci când cel puțin unul dintre părinți lucrează în Germania. Fritz susține că propunerea este incompatibilă și cu principiul plății egale pentru muncă egală.
Fritz a invocat și contribuția economică a românilor. Potrivit cifrelor citate de el, aproximativ 520.000 de români plătesc contribuții sociale în Germania, iar contribuțiile lucrătorilor români sunt estimate la între 6 și 9 miliarde de euro pentru bugetul german. În același timp, alocațiile plătite pentru copiii aflați în străinătate reprezintă sub 1% din totalul alocațiilor pentru copii din Germania, a precizat el, subliniind astfel că suma cerută de Wagenknecht ar fi una mică în raport cu contribuția respectivă.
Fritz a comparat și nivelul de dezvoltare al unor zone din România cu cel al unor regiuni germane. Potrivit lui, PIB-ul pe cap de locuitor din București este cu aproximativ 30% mai mare decât cel al districtului Bitterfeld, din Germania. El a adăugat că rata de ocupare a adulților în vârstă de muncă din România ar fi, potrivit datelor citate, peste cea din Germania. De asemenea, a menționat că aproximativ 60.000 de copii români trăiesc doar cu un singur părinte, un aspect care, în opinia sa, ar trebui luat în considerare în dezbaterea despre alocații.
Fritz i-a cerut Sahrei Wagenknecht să își ceară scuze și a făcut referire la revoluția de la Timișoara din 1989, un simbol al luptei pentru libertate în România. Reacția Ministerului Afacerilor Externe de la București a respins folosirea politică a cetățenilor români din Germania. Între timp, 22 de organizații și inițiative românești au cerut, pe 8 noiembrie, retractarea declarațiilor și scuze publice.
Rămân deschise două întrebări: dacă propunerea lui Wagenknecht va avansa în politica germană și dacă Alice Weidel sau Sahra Wagenknecht vor răspunde ori vor cere scuze pentru declarațiile făcute.
1