Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a promis că mii de posturi din spitale vor fi deblocate pentru angajare, cu scopul de a începe rundele de concurs în unitățile sanitare încă din 2027. Până în prezent nu a fost confirmată nicio sumă, iar deblocarea depinde de fondurile pe care Ministerul Finanțelor trebuie să le asigure. Ministrul a spus că pentru acest obiectiv își propune să își atingă scopul în cursul anului viitor, fără a preciza însă un calendar detaliat pentru fiecare etapă.
Potrivit lui Rogobete, toate spitalele au fost rugate să raporteze nevoile de personal, iar aceste solicitări urmează să fie incluse într-un memorandum adresat prim-ministrului și Guvernului. Nu este însă clar dacă întregul sistem sanitar va fi scutit de restricțiile de angajare care sunt în vigoare. Ministrul a precizat că deblocarea va fi inclusă în legea bugetului pe 2027, care necesită semnătura prim-ministrului. Până atunci, ordonanța care blochează angajările pentru posturile noi rămâne în vigoare, ceea ce înseamnă că posturile nou create nu pot fi ocupate fără o schimbare legislativă.
O modificare legislativă adoptată în vară permite deja ca posturile rămase vacante după pensionarea medicilor să fie scoase direct la concurs. Aceste posturi nu necesită aprobări suplimentare, chiar dacă sunt deja prevăzute în buget. Rogobete a explicat că această prevedere a fost singurul instrument disponibil până acum pentru a reduce golurile din spitale, fără a deschide însă și posturi noi.
Ministrul a arătat că prioritare vor fi terapia intensivă și serviciile de urgență, unde lipsa de personal are cel mai direct impact asupra pacienților. În același timp, spitalele nou deschise, aflate aproape de termenul de finalizare a investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt în prezent lipsite de personal. Printre exemplele date se numără neurochirurgia de la Cluj și terapia intensivă neonatală de la Spitalul Marie Curie din București. Fără personal calificat, aceste secții nu pot funcționa la întreaga capacitate, chiar dacă infrastructura este finalizată.
Alte priorități includ plata gărzilor, inclusiv pentru medicii rezidenți incluși în schema de salarizare, precum și ocuparea posturilor din specialitățile cu cele mai mari lipsuri. Rogobete nu a oferit, în intervenția din care provin notele, o listă exhaustivă a specialităților vizate, nici o estimare a numărului de posturi din fiecare categorie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ar fi receptiv la propunerile din sănătate, potrivit relatării ministrului Sănătății. Rogobete a amintit că, în prima rectificare bugetară, cele mai mari sume au fost direcționate către sănătate. Aceasta este, în opinia sa, dovada că domeniul are un sprijin real din partea Guvernului, deși suma exactă pentru posturi nu a fost încă stabilită.
Rogobete a vorbit și despre controalele Ministerului Sănătății, pe care le-a legat de sesizările pacienților. Potrivit acestuia, majoritatea ordinelor de control sunt declanșate de plângerile pacienților, nu de inițiativa instituției. El i-a îndemnat pe pacienți să semnaleze cazurile în care medicii lipsesc în timpul programului de lucru, afirmând că aceste sesizări sunt esențiale pentru verificările ministerului.
În aceeași intervenție, ministrul a contestat versiunea fostului prim-ministru Ilie Bolojan privind finanțarea sănătății. Rogobete susține că pentru serviciile de urgență au fost cerute 660 de milioane de lei, dar că inițial au fost primite 440 de milioane de lei. Restul de 200 de milioane de lei a fost alocat ulterior, prin rectificarea bugetară. Diferența dintre cele două versiuni privește, astfel, modul în care a fost tratată suma totală necesară urgențelor și momentul în care aceasta a ajuns efectiv în sistem.
2