Ministrul Alexandru Nazare consideră realistă încasarea a 1,2 miliarde de euro din instrumentul european SAFE până la sfârșitul anului. Plata depinde însă de finalizarea etapelor de evaluare și aprobare a cererii de plată, pe care România a depus-o drept prima solicitare din cadrul SAFE, după prefinanțarea primită anterior.
Informația a fost discutată la Bruxelles, într-o întâlnire cu comisarul Valdis Dombrovskis. Discuțiile au vizat și cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit oficialilor, PNRR rămâne esențial pentru investiții și pentru atingerea țintei de deficit, iar României i se cer acum pași concreți pentru a transforma aceste fonduri în bani încasați.
Guvernul subliniază că România a cheltuit deja bani din bugetul național pentru investițiile finanțate prin PNRR. Asta înseamnă că statul și-a asumat costuri înainte de a primi rambursările europene. Dacă sumele nu sunt încasate, presiunea asupra bugetului ar crește, iar nevoile de finanțare s-ar mări, într-un moment în care autoritățile vor să reducă deficitul fără a tăia investițiile.
Instrumentul SAFE acordă împrumuturi pentru proiecte din domeniile apărării, infrastructurii și capacității industriale. Banii sunt astfel legați de o zonă prioritară pentru guvern, în special în contextul cheltuielilor pentru apărare, care cresc în bugetul următor. Pentru România, SAFE nu este doar o sursă de finanțare pe termen scurt, ci și o componentă a planurilor de dezvoltare a industriei de apărare.
Închiderea PNRR schimbă însă structura finanțării europene începând din 2027. Odată cu încheierea programului, România va avea de gestionat un alt tip de finanțare, iar bugetul de stat va fi supus unor presiuni multiple: salarii, pensii, investiții și cheltuieli pentru apărare. Executivul afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie să se bazeze pe o estimare realistă a veniturilor, nu pe încasări incerte.
Prioritatea declarată rămâne continuarea reducerii deficitului, fără a sacrifica investițiile. Coerența în această privință este considerată esențială pentru protejarea ratingului de credit suveran al României, deoarece agențiile de rating și investitorii urmăresc dacă țara își respectă angajamentele bugetare.
Separat, un raport arată că salariul mediu net din Bulgaria a depășit pe cel din România începând cu trimestrul al doilea din 2026. Potrivit datelor citate, salariul net bulgăresc este de 1.120 de euro, față de 1.099 de euro în România, deși salariul brut rămâne mai mare în România. Un economist atribuie inversarea deprecierii leului și eliminării unor facilități fiscale sectoriale, care au redus veniturile nete ale angajaților din România.
2