Eurodeputata Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS România, a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzația de ultraj împotriva a două persoane aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, doi polițiști. Rechizitoriul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța care va judeca cauza. Inculpata nu este reținută și rămâne în libertate.
Potrivit procurorilor, incidentul a avut loc la 15 decembrie 2024, la domiciliul Dianei Șoșoacă din București. Cei doi polițiști se deplasaseră acolo pentru a-i înmâna o amendă contravențională. Sancțiunea fusese emisă la 24 noiembrie 2024 și era legată de faptul că politiciana s-a filmat în cabina de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Filmarea ar fi încălcat Legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României, iar documentul de sancționare a fost emis în legătură directă cu acest episod.
Din rechizitoriu reiese că Diana Șoșoacă ar fi refuzat să primească amenda și ar fi blocat afișarea documentului pe ușa locuinței. Procurorii susțin că ar fi urmărit pe stradă cei doi polițiști și le-ar fi adresat injurii, în timp ce aceștia încercau să își încheie misiunea. Acuzarea mai afirmă că, într-o transmisiune live difuzată pe TikTok și Facebook, ar fi amenințat polițiștii. Potrivit notelor din dosar, una dintre replicile citate ar fi fost că i-ar fi împușcat dacă s-ar fi apropiat de ea. În același timp, ea ar fi invocat calitatea de eurodeputat, ca argument că nu poate fi tratată ca un cetățean obișnuit.
Procurorii arată că și polițiștii ar fi resimțit o teamă puternică după ce au vizionat înregistrările video ale acelor momente. Acesta este elementul central al acuzației de ultraj, care vizează atât insultele, cât și amenințările considerate a fi fost adresate în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Ultrajul este o infracțiune care protejează autoritatea și demnitatea funcționarilor publici în exercițiul funcțiunii, iar dosarul pune în discuție tocmai limitele comportamentului unei persoane care invocă un mandat politic în fața unei intervenții administrative.
Diana Șoșoacă este cercetată și într-un alt dosar, în care este judecată pentru lipsirea de libertate în mod ilegal a unor jurnaliști italieni din echipa postului Rai 1. Cele două dosare sunt separate, iar sursele consultate nu leagă între ele aspectele procedurale. Nu sunt precizate nici data primului termen de judecată, nici modul în care instanța va administra probele, inclusiv înregistrările video difuzate public.
Până la o eventuală hotărâre definitivă, acuzațiile rămân simple acuzații, iar instanța nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Nu sunt raportate, în materialul disponibil, nici poziția apărării inculpatei față de acuzațiile din dosarul de ultraj și nici reacțiile oficiale ale poliției. Cazul se înscrie într-un șir de dosare penale în care figurează liderul SOS România, o formațiune care și-a construit vizibilitatea politică pe conflictul cu instituțiile statului.
3