Președintele Nicușor Dan recunoaște că nu și-a plătit impozitul pe proprietatea din Predeal, unde deține un teren, iar primăria localității a inițiat o procedură de poprire a veniturilor pentru recuperarea datoriei. Șeful statului apare pe poziția 83 din 161 de contribuabili enumerați în acest dosar, iar explicația pe care o oferă este că nu a avut timp să se ocupe de plată.
Terenul are o suprafață de aproximativ 7.460 de metri pătrați și se află în zona Cioplea din Predeal. Potrivit informațiilor publicate, executarea silită a început în decembrie 2025, odată cu emiterea unei somații și a unui titlu executoriu. Adresa de poprire a fost emisă în septembrie, iar comunicarea a fost considerată realizată la începutul lunii noiembrie. Administrația locală ar fi încercat și în 2022 și 2023 să recupereze sumele datorate, fără rezultat până în prezent.
În februarie 2026, președintele a menționat public o datorie de 280,52 lei, din care 138,46 lei reprezintă restanțe. Nu este clar dacă la suma respectivă s-au adăugat penalități sau dacă valoarea datoriei s-a modificat între timp. În martie 2026, Nicușor Dan a recunoscut și o datorie la impozitul pe mașină, în Făgăraș. Cele două cazuri au ieșit la iveală în perioade diferite, dar ambele privesc obligații fiscale locale rămase neachitate.
În ce privește situația economică generală, președintele susține că miza financiară fundamentală a României este gradul de colectare a taxelor, adică diferența dintre impozitele datorate și cele efectiv încasate de stat. Într-un interviu acordat Economedia, el a spus că tăierile de cheltuieli ale statului sunt încă în așteptare și nu au fost livrate. Ca factori externi pe care nu îi poate controla, a indicat prețurile petrolului și dobânzile globale, care, a spus el, influențează bugetul și finanțele publice.
Nicușor Dan a precizat, de asemenea, că estimarea anterioară privind o reformă fiscală de un an și jumătate nu a reprezentat un angajament ferm, ci o previziune. Declarațiile sale vin în contextul în care guvernarea și opoziția dezbat soluții pentru consolidarea bugetară, iar colectarea taxelor rămâne unul dintre punctele cele mai sensibile ale discuției publice.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a reacționat dur. Formațiunea afirmă că declarația despre o eventuală retrogradare a ratingului țării nu este susținută de dovezi documentate din partea agențiilor de rating. AUR îl acuză pe președinte că pune creditorii înaintea cetățenilor români și critică refuzul său de a accepta alegeri anticipate în timpul crizei guvernamentale, pe care o descrie ca fiind de cinci luni și jumătate. Partidul pune sub semnul întrebării și promisiunile electorale nerealizate privind taxele, TVA-ul, salariile și pensiile, susținând că românii au fost lăsați să aștepte realizarea acestora.
11