Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat un proiect de lege care reorganizează parchetele de pe lângă judecătorii, prin reducerea numărului acestora de la 175 la 41. Potrivit proiectului, fiecare județ va avea un singur parchet, cu sediul în localitatea de reședință a județului, iar în celelalte localități cu judecătorii vor funcționa sedii secundare permanente. Măsura nu se aplică parchetelor din București.
Proiectul a fost elaborat împreună cu secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Textul urmează să fie supus unei examinări interinstituționale, apoi aprobării Guvernului și, ulterior, Parlamentului. Versiunea finală, calendarul de punere în aplicare și forma care va trece prin Parlament nu sunt încă stabilite, iar pașii parcurși până acum nu garantează adoptarea textului în forma actuală.
Potrivit notelor de prezentare, funcțiile de conducere din localitățile care nu sunt reședințe de județ vor fi transformate în funcții de execuție. Numărul posturilor de prim-procuror și al celor de grefier-șef ar urma să fie redus la 41, adică un post pentru fiecare parchet unic județean. Alte surse citate în materialul de față vorbesc însă despre eliminarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef, o diferență de cifre care nu poate fi lămurită din documentele disponibile până acum.
Ministrul susține că reorganizarea urmărește o repartizare mai uniformă a volumului de lucru între procurori, în condițiile în care unele parchete mici au un număr redus de magistrați și o încărcătură inegală de dosare. Posturile de procuror vacante ar putea fi redistribuite între sediul principal și cele secundare, în funcție de nevoi, astfel încât resursele existente să fie folosite mai flexibil.
Coordonarea regională ar urma să fie asigurată de procurorii de la curțile de apel, iar Procurorul General ar putea extinde ulterior modelul la nivel național. Această posibilitate arată că reforma nu se oprește, în forma propusă, la nivelul județelor, ci poate deveni un instrument de organizare pentru întregul sistem de parchete.
Economiile estimate se ridică la aproximativ 6,15 milioane de lei pe lună, adică circa 74 de milioane de lei pe an. Proiectul mai invocă reducerea costurilor de deplasare și a indemnizațiilor de delegare, prin scăderea numărului de delegări între sediile parchetelor. Un alt argument prezentat este posibilitatea specializării procurorilor și faptul că orașele în care se află sediile principale ar deveni mai atractive pentru procurorii tineri, care ar putea alege locuri de muncă cu perspective mai clare de dezvoltare profesională.
Proiectul modifică Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și se aliniază Codului de procedură penală, ceea ce înseamnă că schimbările nu vizează doar structura administrativă, ci și felul în care sunt legate între ele normele care reglementează activitatea parchetelor. Reorganizarea se înscrie într-un demers mai amplu de reformare a sistemului judiciar, iar parcursul său prin Guvern și Parlament va arăta în ce formă va fi adoptată și dacă cifrele prezentate până acum vor rămâne neschimbate.
9