Kehlsteinhaus, cunoscută drept „Cuibul Vulturului”, refugiul de munte al lui Adolf Hitler din Alpii bavarezi, a fost distrusă aproape complet de un incendiu pe 23 octombrie. Poliția suspectează un act de incendiere. Un bărbat de 33 de ani, cu antecedente psihiatrice, a fost reținut și internat într-un spital psihiatric de siguranță. Autoritățile nu au comentat deocamdată un posibil motiv, iar cercetările continuă.
Clădirea a fost construită de naziști în 1938, deasupra localității Berchtesgaden, și a găzduit oaspeți de rang înalt ai regimului. Locul este așezat pe un vârf de munte la care se ajunge printr-un drum sinuos și un lift special, ceea ce îl făcea unul dintre cele mai izolate și spectaculoase repere ale regimului. După război, construcția a fost clasificată drept monument istoric. Înainte de incendiu, ea funcționa ca restaurant turistic popular, administrat de statul bavarez, iar vizitatorii care urcau până acolo veneau în special pentru panorama asupra munților.
Incendiul a readus în discuție o dezbatere veche: ce trebuie făcut cu un loc legat direct de regimul nazist și de crimele Holocaustului. Istoricul Richard Evans, de la Universitatea Cambridge, susține că ruinele ar trebui curățate, iar terenul lăsat să revină la starea naturală. El dă ca exemplu bunkerul din Berlin în care a murit Hitler, umplut cu beton, peste care a fost construit ulterior un loc de joacă. Pentru Evans, un monument de acest tip nu trebuie să devină un loc de pelerinaj.
Ministrul bavarez de interne și cel al culturii sunt, în schimb, înclinați să reconstruiască clădirea. Ministrul culturii a precizat însă că proiectul nu trebuie să coste contribuabilii nimic. Land-ul Bavaria urmează să caute o soluție în consultare cu istorici, iar deciziile privind viitorul locului nu au fost luate încă.
Sven Keller, de la centrul de documentare Obersalzberg, avertizează că lăsarea ruinelor în picioare ar putea atrage pelerinaje neonaziste la locul respectiv. El amintește că vecinul Berghof, reședința lui Hitler, a fost demolat în anii 1950, dar demolarea nu a șters memoria acelui loc. Pentru Keller, problema nu este clădirea în sine, ci modul în care aceasta este prezentată publicului. Isabel Heinemann, de la Universitatea LMU din München, propune o a treia cale: păstrarea urmelor incendiului, reconstruirea unor părți într-un stil modern și expunerea straturilor istorice ale clădirii, astfel încât vizitatorii să înțeleagă ce s-a petrecut acolo.
Dezbaterea are loc pe fondul creșterii extremei drepte în Germania și Austria, unde partide precum AfD și FPÖ au câștigat teren în ultimii ani. În acest context, deciziile autorităților locale privind memoria nazistă au devenit subiect de controversă. Consilierii din Saxonia au votat interzicerea pietrelor Stolpersteine, plăcile comemorative plasate în fața casei victimelor deportate, iar casa din Braunau am Inn, Austria, în care s-a născut Hitler, găzduiește acum un post de poliție. Ambele exemple arată cât de sensibil rămâne subiectul memoriei naziste în spațiul public german și austriac.
5