Dacă energia electrică și internetul ar fi întrerupte pentru o perioadă lungă, multe dintre canalele obișnuite de informare ar dispărea simultan. Un articol publicat de Spotmedia analizează cum ar putea ajunge știrile la oameni în astfel de situații și ce lucruri merită să ai pregătite acasă. Concluzia de bază este că radioul pe unde FM sau AM, funcționând cu baterii, rămâne cel mai rezistent mijloc de comunicare.
Planul britanic numit „Black Sky” (cer negru) pornește de la un scenariu extrem: o întrerupere prelungită a energiei la nivel național, care ar afecta comunicațiile, alimentarea cu apă, transportul și accesul la numerar. Guvernul de la Londra subliniază însă că majoritatea întreruperilor sunt locale și de scurtă durată, iar un blackout național este puțin probabil, deși unele întreruperi prelungite nu sunt excluse.
În cadrul acestui plan, BBC ar urma să pună în funcțiune un studio de radio de urgență, la care ar lucra aproximativ 100 de angajați. Studioul ar trebui să funcționeze independent, cu surse proprii de combustibil, apă și alimente pentru cel puțin trei zile. Emisiunile ar fi transmise pe FM, prin emițătoare alimentate de generatoare, iar reporterii ar folosi echipamente prin satelit. Principalul avantaj al radioului în acest context este că nu depinde de routere sau de rețelele de telefonie mobilă și nu are nevoie de internet, dar are nevoie totuși de energie, fie la stație, fie în bateriile aparatelor de recepție. Organismul britanic de reglementare Ofcom recomandă tocmai aparate radio cu baterii.
Exemplele reale confirmă această logică. Pe 28 aprilie 2025, în timpul apagonului din Spania și Portugalia, postul Cadena SER a folosit echipamente radio portabile vechi pentru a continua transmisiile. La Barcelona, programele au fost redate prin difuzoare orientate spre stradă, pentru ca cei adunați pe trotuare să poată urmări informațiile. În inundațiile din Lancaster, din 5 decembrie 2015, postul The Bay a emis de la un etaj superior, alimentat de un generator. Școlile din zonă au folosit o parolă stabilită dinainte pentru a verifica dacă anunțurile despre închiderea unităților veneau din partea autorităților.
Uraganul Helene, din 2024, arată și limitele acestui sistem. Postul Blue Ridge Public Radio, din Statele Unite, a transmis timp de peste 12 ore pe zi, în direct, cu ajutorul unui generator. În primă fază, însă, stația și-a pierdut emisia, deși avea generatoare, ceea ce a determinat recomandarea ca ascultătorii să își noteze pe hârtie frecvențele de rezervă. Un terminal Starlink a restabilit internetul unui alt post în aproximativ 36 de ore. Japonia oferă un alt exemplu: după cutremurul din 2011, ziarul Ishinomaki Hibi Shimbun a tipărit timp de șase zile foi mari, scrise de mână, pentru a informa comunitatea.
Pentru populația din România, sfatul din articol se traduce într-o listă simplă de pregătire. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă ca într-un kit de urgență să existe un radio cu baterii, apă, alimente, o lanternă și medicamentele necesare. Frecvențele posturilor de radio preferate ar trebui notate pe hârtie, deoarece un telefon fără semnal sau cu bateria descărcată nu mai poate căuta posturi. Ca exemplu, este citată o stație FM din București, aflată pe frecvența 105,3 MHz.
Articolul mai precizează că RO-ALERT, sistemul de alertare prin telefonul mobil, funcționează doar acolo unde există acoperire de rețea și nu poate înlocui un radio atunci când rețelele cad. De asemenea, numărul de urgență 112 este destinat situațiilor în care este nevoie de ajutor, nu întrebărilor despre momentul în care va reveni curentul. Programe britanice precum platformele stratosferice ARIA, finanțate cu 70 de milioane de lire, rămân însă în stadiu de cercetare și testare și nu sunt, deocamdată, o soluție operațională.
5