România a câștigat definitiv procesul arbitral inițiat de compania canadiană Gabriel Resources în legătură cu proiectul minier de la Roșia Montană, după ce un comitet ad hoc din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) a respins integral cererea de anulare formulată de companie. Decizia, datată 13 noiembrie 2026, închide ultima cale extraordinară de atac disponibilă în acest dosar, ceea ce înseamnă că statul român nu va plăti compensațiile pe care compania le solicita.
Gabriel Resources pretindea despăgubiri de aproximativ 6,5–6,7 miliarde de dolari, pe baza tratatelor bilaterale de protecție a investițiilor dintre Canada și Regatul Unit, care au stat la baza procedurii. Dosarul a fost depus în 2015 și a durat peste un deceniu, timp în care cele două părți au susținut poziții juridice opuse privind protecția investițiilor străine și drepturile statului de a reglementa activitățile miniere pe teritoriul său. În martie 2024, un tribunal arbitral anterior respinsese deja pretențiile companiei împotriva României. Comitetul ad hoc a confirmat acum acea concluzie, respingând și cererea de anulare în totalitate, fără ca vreuna dintre solicitările companiei să fie admisă.
Prin aceeași decizie, tribunalul a obligat compania să achite costurile procedurii. Cifrele privind suma pe care Gabriel Resources trebuie să o plătească variază în sursele disponibile: unele estimări indică aproximativ 10 milioane de dolari, altele aproximativ 1,4 milioane de dolari. Ministerul Finanțelor a anunțat rezultatul și a precizat că va urmări recuperarea integrală a cheltuielilor, fiind astfel un pas concret după încheierea litigiului. Românie a fost reprezentată în proces de casele de avocatură LALIVE și LDDP, iar Gabriel Resources de White & Case și Gibson Dunn, două dintre cele mai cunoscute firme internaționale de arbitraj comercial și de investiții.
Proiectul de la Roșia Montană, situat în județul Alba, vizează exploatarea aurului într-una dintre cele mai mari mine la zi din Europa. Gabriel Resources a primit drepturile de concesiune în 1999, însă proiectul nu a fost niciodată finalizat, fiind blocat de opoziția publică și de dezbaterile politice și juridice care au urmat de-a lungul anilor. Controversele legate de impactul asupra mediului și asupra comunităților locale au făcut din Roșia Montană unul dintre cele mai dezbătute subiecte din spațiul public românesc. Peisajul minier de la Roșia Montană a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO în 2021, un statut care a adăugat o dimensiune suplimentară disputei dintre statul român și investitor, având în vedere că protecția patrimoniului restricționează în mod direct tipul de exploatare posibil.
Respingerea definitivă a cererii de anulare închide, din punct de vedere juridic, un litigiu care a marcat mai bine de un deceniu relația dintre statul român și compania canadiană. Decizia nu mai poate fi atacată pe calea extraordinară a anulării, iar pentru Gabriel Resources și pentru acționarii săi rămâne fără efect practic cererea de despăgubire care a fost formulată în valoare de miliarde de dolari. Pentru România, rezultatul confirmă poziția statului în fața unui arbitraj de investiții care, de-a lungul anilor, a fost urmărit atent atât de investitori, cât și de comunitățile locale din Alba.
2